Suflet rătăcit


Astăzi păstorul

De spaimă e cuprins,

Căci oaia pierdută

Se-ascunde dinadins.


Şi-o caută de-o lună

Şi plânge de necaz,

Dar oaia se-ascunde

Şi râde-n extaz.


Păstorul cunoaşte

De ce oaia-i vrea rău:

Când era-n turmă

Erau multe ca ea.


Trecut-au zece ani,

El oaia îşi caută

Şi plânge şi zbiară

C-a rămas fară nicio mioară.


Cu sufletul rupt,

Păstorul se-nchină,

Mioara apare

Ca dintr-o lumină.

joi, 7 iulie 2011 la 21:51

0 Comments to "Suflet rătăcit"

Trimiteți un comentariu

Va place? Nu va place? Lasati-va parerea AICI!