Pentru cea care m-a facut... pentru cea datorita careia exist... pentru MAMA....
"Sara pe deal", scrisa de Marele Eminescu si recitata de Maestrul Tudor Gheorghe! Magnifice versuri, magnifica voce!
Celei care suferă, celei care plânge,
celei care merită toată prietenia şi tot sprijinul! ŢIE!
În suflet strâns-ai mii de lacrimi
Şi zborul parca-ţi e mai greu
Şi dorul naşte numai patimi,
Arzându-ţi sufletul mereu.
E crucea grea pe ai tăi umeri,
Dar numai tu o poţi căra,
Căci Dumnezeu ţi-a dat să-numeri
Atât cât tu poţi îndura.
Nu plânge când sufletul iţi e ales
Să ducă-atât de greu povara,
Căci vei avea doar de cules
Când inima va simţi vara.
Nu el, nu ea, nu eu, ci TU
Eşti cea ce duce mandra cruce
A Planului Divin, ce-o porţi acu'
De ce? Eşti singura ce-o poate duce.
Cu iz de mucegai în piept,
Cu mii de urme de noroi,
Eu încă astăzi te aştept,
Prin vânturi şi prin ploi...
Prin mii de umbre-am căutat
Şi-n sute de oraşe,
Iubirea ta nu am aflat,
Că-s sentimente laşe.
În cercuri de noroaie,
Calcat-am zi de zi,
Blestem să mori în ploaie,
Când eu nu voi mai fi.
Blestem să te târăşti în mlaştini
Şi să mă cauţi prin gunoaie,
Să-ţi expui nurii feminini,
Când eu voi zace mort, în ploaie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
