Despre noi, oameni între oameni...

Simt suflul cald al boului demonic,

Ce-mi bate-n ceafă jarul cel din iad.

Pierdut am fost, pierdut voi fi,

Dar mult mai mult vei plânge tu,

SUFLETE, fiindcă-n viaţă ai greşit.

Vino şi arată-mi calea,

Printre spini m-am rătăcit,

Ca să pot să spun eu lumii,

În sfârşit că Te-am găsit.

Să le-arăt a Ta putere,

Să le spun că Tu exişti,

Să pot striga cu putere:

EŞTI, PENTRU CĂ TE-AM GĂSIT!

Cu ultima suflare,

Cu ochii duşi spre zare,

Scăpând de nepăsare,

La DUMNEZEU

Caut iertare.

Un suflet se zbate

Între viaţă şi moarte.

Singur şi trist,

Deşi optimist,

Se stinge un zâmbet,

Se stinge un suflet.

Un cuvânt, o suferinţă,

Doar o urmă de ştiinţă,

Îngropate-ntr-un sicriu,

Fiindcă n-am mai vrut să ştiu.

Timpul. Trece şi fără noi

El trece şi-n război

Trece pe timp de pace

El trece. N-ai ce-i face.

Fără să ştii

Că vei muri

Va trece falnic

Timpul

Prea mulţi atei,

Prea mulţi zei

Şi prea puţină bunătate.

Prea mulţi copii orfani

Prea multe lacrimi

În multe inimi

S-au vărsat.

Citiţi cu atenţie această poezie si preţuiţi-va părinţii şi aveţi grijă de bătrânii voştri.

Sta singur în odaie

şi trist i se părea

Că astăzi iară pute

Şi că e vremea rea.

Şi greu îi e

din pat să se ridice,

dar mult mai greu

e singur să mănânce.

Cum sta şi-ofta,

cum sta şi suspina,

a reuşit din pat

să se ridice.

Cureaua de la pantaloni

de gât el şi-a legat-o

de grindă atârnând

ajunge în mormânt.

El, se-apropie-ncet,
Cu paşi mărunţi
Şi îi şopteşte la ureche...
Că o iubeşte.

Ea, perfid şi fals zâmbeşte
Şi îl minte că-l iubeşte,
Dar că are-un pic de treabă...
Se grăbeşte.

E noapte... E o ora tarzie, la care nu ai vrea decat sa dormi. Inchizi ochii usor, te lasi purtat in lumea viselor. Simti somnul dulce cum incearca sa-si faca loc in spatiul gol din capul tau, recent eliberat de griji si de ganduri. Dar oare aceste griji te parasesc pe parcursul noptii? Sau vei continua sa visezi ceea ce incerci sa eviti? Oare vei visa ziua de maine, in care satisfactiile intarzie sa apara? Sau poate ai o viata fericita si visezi la o vacanta in Maldive... Sau esti prea obosit si nu visezi deloc... Poate... ti-ai inchis visele intr-un colt al creierului ca sa nu te mai tulbure. Oare ai aceasta capacitate? Acest control puternic asupra mintii tale? Poate da... Poate nu... Ce zici, tu o ai? Poti sa iti folosesti creierul mai mult decat o fac majoritatea oamenilor? Astept raspunsuri sincere.