De astăzi nu mai poate.
Bietul, îşi simte carnea obosită,
Că a muncit făcând de toate
Şi vede casa părăsită.
Cum a crescut ai săi copii,
Cu chin şi multă trudă
Şi în zadar el osteni,
Îi plânge faţa udă.
De chin nu doarme şi-a slăbit
Şi se topeşte pe picioare.
"Doamne, degeaba-m ostenit,
Moarte, dă-mi îndurare."
0 Comments to "Al tău bătrân"