Despre noi, oameni între oameni...

Închis-am ochii mei,

Cumplit îndureraţi,

Curg lacrimi ca scântei,

Părinţii nu îmi luaţi!

Nu-mi luaţi pe a mea mamă!

Nu luaţi pe tatăl meu!

Doar poza ce e-n ramă

Îi ţine vii mereu.

_____________________

Degeaba plângi copile,

În zadar jeluieşti.

Cu lacrimi mai umile

Trebuia să-i preţuieşti!

___________

E vis?

Nu-i încă prea târziu?

Alearg-acum la ai tăi părinţi,

Zi-le că îi iubeşti

Şi cât de mult îi preţuieşti.

E crudul adevăr?

Aprinde-o lumânare

Şi în genunchi, lui Dumnezeu,

Cere-I acum iertare.