Întind mâna spre petalele însângerate, întinse peste tot trupul ei. O ating uşor şi simt cum fiecare muşchi îi vibrează, cum freamătă de nerăbdare.
Ea nu mai poate aştepta, însă eu doresc să amân momentul. E din ce în ce mai curioasă. E noua Eva, dorindu-şi să guste din nou fructul oprit. Întodeauna a fost aşa.
Mă îndeamnă la ospăţ. Mă face să păcătuiesc, muşcând mărul cu atâta poftă... La urma urmei, ce-mi pasă mie de păcat?
0 Comments to "Păcătoasa"