Când toate te vor apăsa.
Să laşi să curgă cu putere,
Păcatele se vor spăla.
Şi inima-ţi înmărmurită,
Uşor-uşor se va topi
Şi nu va fi iar împietrită,
Păcatele când vor pieri.
Degeaba plângi,
Zadarnic te căieşti,
Călcând în rugi,
Degeaba pătimeşti.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
Etichete: Despre mine , Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 00:06 , 0 Comments
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
Etichete: Despre mine , Din creatia mea- Epic , Diverse Publicat de Radu Bogdan Ionut
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
Etichete: Despre mine , Din creatia mea- Epic , Diverse Publicat de Radu Bogdan Ionut
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
Etichete: Diverse Publicat de Radu Bogdan Ionut
Etichete: Despre mine , Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 01:57 , 0 Comments
Etichete: Despre opera altora Publicat de Radu Bogdan Ionut
Etichete: Despre opera altora , Despre opera mea , Diverse Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 00:51 , 0 Comments
Etichete: Diverse Publicat de Radu Bogdan Ionut
Etichete: Din creatia mea- Epic Publicat de Radu Bogdan Ionut
Etichete: Despre opera altora Publicat de Radu Bogdan Ionut
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 00:20 , 0 Comments
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 00:05 , 0 Comments
Închis-am ochii mei,
Cumplit îndureraţi,
Curg lacrimi ca scântei,
Părinţii nu îmi luaţi!
Nu-mi luaţi pe a mea mamă!
Nu luaţi pe tatăl meu!
Doar poza ce e-n ramă
Îi ţine vii mereu.
_____________________
Degeaba plângi copile,
În zadar jeluieşti.
Cu lacrimi mai umile
Trebuia să-i preţuieşti!
___________
E vis?
Nu-i încă prea târziu?
Alearg-acum la ai tăi părinţi,
Zi-le că îi iubeşti
Şi cât de mult îi preţuieşti.
E crudul adevăr?
Aprinde-o lumânare
Şi în genunchi, lui Dumnezeu,
Cere-I acum iertare.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 00:33 , 0 Comments
Am crezut că dacă ridic ochii, uit ruşinea, fără să iau seama la ei: Adam şi Eva. Au ridicat ochii şi s-au ruşinat... Oare am greşit încercând toată viaţa să ţin privirea sus?
Oare privind în pământ pot merge înainte fără să mă-mpiedic?
Oare pot dansa acest dans al orbului?
Etichete: Din creatia mea- Epic Publicat de Radu Bogdan Ionut
Zâmbind în faţa sorţii crude...
Ştergând de pe obraz mici lacrimi ude
Şi ridicând spre cer ochii însângeraţi
Caut iertare, O! Voi Sfinţi de vă-nduraţi!
C-am căutat din nou păcatul,
Că nu am cunoscut în viaţă altul,
În afară de PĂCAT...
Pe Dumnezeu am înjurat.
Iertare astăzi cer eu, Doamne!
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 23:17 , 0 Comments
Etichete: Despre mine , Din creatia mea- Epic , Diverse Publicat de Radu Bogdan Ionut
Chiar daca este o reclama, eu nu incerc sa promovez vreo retea de telefonie. Pur si simplu mi se pare foarte profunda:
Etichete: Despre opera altora Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 20:47 , 0 Comments
Închis-am ochii de tristeţe
Şi-am plâns cu glas neînţeles...
Am râs perfid văzându-i frica...
Şi-n hohote am izbucnit.
Iubind să văd eternul trist
Am exaltat când s-a produs
Ruptura mare-a sorţii sale,
Ce-mi împlinea încă un vis.
Râzând perfid, cerând crezare,
Lăsat-am totu-n depărtare.
Iubeam să văd eternul trist,
Zambeam când soarta i-am prezis.
Etichete: Despre opera mea Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 22:54 , 0 Comments
la 22:09 , 0 Comments
Tu, Suflet, porumbel
Al păcii din mine,
Dă-mi aripa ruptă
S-o repar, eşti din mine.
Să pun cap la cap
Amintire cu-amintire
Ca să poţi să înduri
Ce mi-e teamă că vine.
De nu poţi îndura,
Te pot îngheţa
Ca să nu poţi să simţi
Ce e-n inima mea.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
De astăzi nu mai poate.
Bietul, îşi simte carnea obosită,
Că a muncit făcând de toate
Şi vede casa părăsită.
Cum a crescut ai săi copii,
Cu chin şi multă trudă
Şi în zadar el osteni,
Îi plânge faţa udă.
De chin nu doarme şi-a slăbit
Şi se topeşte pe picioare.
"Doamne, degeaba-m ostenit,
Moarte, dă-mi îndurare."
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 23:24 , 0 Comments
Etichete: Diverse Publicat de Radu Bogdan Ionut
Cat de frumos striga Maestrul.... Strigat de ajutor, de la noi, pentru noi toti.
Etichete: Despre opera altora Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 20:50 , 0 Comments
la 19:58 , 0 Comments
Iubim atât de mult
PĂCATUL...
Şi zi de zi ne afundăm în el.
Ne place astăzi goliciunea,
Ispita sufletului meu.
Iubesc atât de mult desfrâul
Ce-l văd în orice zi-mprejur...
Doresc cu totul azi păcatul...
Să-l cânt şi să-l trăiesc.
E iad etern în jurul nostru
Şi iubim dracii di-mprejur
Ne place nouă numai focul
Ce arde sufletul obscur.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 20:41 , 0 Comments
la 20:27 , 0 Comments
Mă-nchin la frumuseţea ta,
Femeie...
Ce incă n-o pot întâlni.
Degeaba caut astăzi chipul...
Să îl iubesc nu am să pot.
Ador şi faţa ta, Madonă,
Dar sufletul eu il râvnesc.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
Un roman de exceptie, scris de catre Émile Zola.
"La paradisul femeilor" este un loc minunat si care te poate face sa innebunesti, daca esti femeie si sa disperi, daca esti barbat. Acest monstru, aceasta caracatita care ameninta sa inghita totul in jurul sau, este condus de un barbat. Un barbat care are la picioare atatea femei, care poate sa aiba acces la oricare dintre ele... Fara de folos...
Etichete: Despre opera altora Publicat de Radu Bogdan Ionut
Iata ca de maine vine toamna. Asta cel putin calendaristic... Ar trebui sa ne intristam sau nu? Asta depinde de fiecare.
Etichete: Despre opera altora Publicat de Radu Bogdan Ionut
Pentru cei care, ca si mine, nu au ajuns anul asta la mare... :(
Etichete: Despre opera altora Publicat de Radu Bogdan Ionut
Oare unde-s pistoalele? Oare cati inteleg cu adevarat ca e nevoie de haiduci?
Etichete: Despre opera altora Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 22:07 , 0 Comments
E clar că noi
Am uitat omul
Şi ne-amintim
Doar animalul...
E mai uşor să ragem,
Mult mai uşor e să mugim.
De ce să spunem "Multumesc!"
Când e mai simplu să muşcăm?
De ce să nu sărim pe ele
În loc să spunem "Te iubesc!"
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 22:09 , 0 Comments
la 22:08 , 0 Comments
Marele Maestru Florin Piersic recita poezia "Doamne daca-mi esti prieten". Este atat de emotionant...
Etichete: Despre opera altora Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 19:21 , 0 Comments
Publicat de Radu Bogdan Ionut
De ce să plângi?
Doar pe Pământ
Mai sunt şi bune
Lângă rele.
Da, ne e dat
Să ne-mpăcăm
Cu ura ale noastre gene,
Că-n cuget unii văd doar ură.
De ce suspini
Când vezi că azi
Noi, oamenii uitat-am Zeul?
Aşa e scris:
Trăim, muncim...
Iubim, urâm şi astăzi
Dumnezeul.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 20:42 , 0 Comments
la 19:36 , 0 Comments
Etichete: Despre mine Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 21:00 , 0 Comments
Vrei să-ţi mai citesc?
Nu pot. Am închis cartea
Şi n-am de gând s-o redeschid.
Sfârşitul pentru mine e aici,
Că prea urât urma să se întâmple
Povestea eroinei.
Spui c-ai s-o uiti?
Nu cred că poţi.
Că prea frumoasă-a fost povestea.
Ţi-am citit din ea
Poveşti cu zâne, prinţi, prinţese.
De la o vreme însă
Cenuşăreasă el era.
Eroina-mama vitregă
Ce crud striga:
Să taci, Cenuşăreaso!
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 20:46 , 0 Comments
E cerul negru,
Plin de stele,
Însufleţindu-l parcă,
Dându-i viaţă în etern.
Trecând de efemer,
Ascunsă-n cer,
În mii de stele
Muza ce azi poetul
Doreşte s-o slăvească-n cer,
Recucerind eternul.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 22:03 , 0 Comments
Privind spre cer,
În noaptea deasă,
Sunt stele fără grai,
O lume ne-nţeleasă.
Mânjind cu galben ici-colea,
Acel macabru negru,
Văzut-am numai moartea sa,
Poetului integru.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 21:57 , 0 Comments
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
Nu e asa ca unele melodii sunt poezii desavarsite?
Etichete: Despre opera altora Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 20:36 , 0 Comments
Evă, cu zâmbet de cadână,
Ai scos din mine
Ce-am avut mai bun.
Ţi-am dăruit totul
Şi când n-am mai avut
Ce să-ti ofer...
Vânduta-i voluptatea...
Şi m-ai lăsat să sper.
Din suflet ţi-am dat apă,
Din inimă suflare,
Din minte ţi-am dat fapte...
Şi am primit... uitare.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 22:28 , 0 Comments
Nu laudă, nu mulţumire,
Tu aştepţi, Fecioară,
Ci doar credinţă,
Fară de prihană.
Nu cruci şi nu icoane,
Doar fapte bune
Tu aştepţi,
Sfântă Fecioară.
Prea făţarnici
Şi prea orgolioşi...
Prea mult ne lăudăm
Că suntem credincioşi.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 21:39 , 0 Comments
Sunt lacrimi ca de sânge
Şi plînsul e-n zadar.
Ca Dante cunosc Iadul
Şi nu mă tem măcar.
Şi ard de nepăsare
Şi iute mă consum,
Bacovia-i Divinul,
Infernul e-n zadar.
Sunt lacrimi de durere
Ce-anunţă fericire,
Căci numai cu durerea
Poetul e mai bine.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 21:41 , 0 Comments
În râul limpede ca cerul
Îmi oglindesc privirea
Şi văd doar ochiul, răul,
Ce vrea să-mi ia sclipirea.
De ce oare astă lume
De rău e dominată?
Nu pot ei oare să adune
Gândire înţeleaptă?
Ei acum caută să sape
Groapa celor ce sunt
Prea blanzi ca să se-adape
Din prostia lor de tineri manji.
Înţelepţii în pământ nu-i bagă
Pe cei cu mintea slabă.
Îi lasă-n voia lor,
Să calce in noroi.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
Din somnul greu,
De moarte-ncununat,
Poetul s-a trezit.
A scris un rând,
A scris cu mir...
Dar nu i-a mai ieşit.
Cum moartea el a cunoscut
Şi i-a aflat secretul,
A scris cu sânge şi sudoare,
Reinventând poetul.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 22:20 , 0 Comments
la 21:30 , 0 Comments
Flori de mucigai, recitata chiar de Tudor Arghezi.
Etichete: Despre opera altora Publicat de Radu Bogdan Ionut
Pe langa plopii fara sot, de Mihai Eminescu:
Exceptionala mi se pare si varianta Cenaclului Flacara:
Etichete: Despre opera altora Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 11:54 , 0 Comments
Oda in metru antic, de Mihai Eminescu, recitata de maestrul Adrian Paunescu.
Auditie placuta!
Publicat de Radu Bogdan Ionut
M-am gandit ca pot sa postez si niste poezii bune, care nu sunt scrise de mine(probabil nu as putea niciodata sa ajung atat de sus), recitate frumos de diferite persoane. Iata Scrisoarea a III-a, de Mihai Eminescu.
Etichete: Despre opera altora Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 20:47 , 0 Comments
Cupid,
Cupidon ţinteşte.
Eu râd,
Îi arăt:
Am platoşă tare,
Degeaba ocheşte.
Zâmbesc,
Îi amintesc
Că ultima săgeată
Era să mă omoare...
De-atunci:
Adio, iubire-nşelătoare.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
Ard viu,
Ard în oase,
Ard inima-n case.
În flăcări ascunsă
E apa vieţii.
Şi focul mi-l stinge
Şi oasele-mi vindecă
Şi inima arsă
Alintă, iubeşte, timid
Se reobişnuieşte.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
Mă joc cu un cub... îmi arată feţele sale perfecte. Să fie oare ceva atât de pur în lumea asta? Să existe oare om egal cu om, fire egală cu fire, gând egal cu gând?
Mă joc cu un cub de cristal... Îi admir perfecţiunea. Mă suflă vântul... Cubul cade pe piatră. Se sparge.
Mă tai în cioburile unui cub. Le blestem ascutimea.
Am înţeles că oamenii nu pot avea feţe atât de perfecte... şi ezită să te taie... numai în
VIS
Etichete: Din creatia mea- Epic Publicat de Radu Bogdan Ionut
Astăzi păstorul
De spaimă e cuprins,
Căci oaia pierdută
Se-ascunde dinadins.
Şi-o caută de-o lună
Şi plânge de necaz,
Dar oaia se-ascunde
Şi râde-n extaz.
Păstorul cunoaşte
De ce oaia-i vrea rău:
Când era-n turmă
Erau multe ca ea.
Trecut-au zece ani,
El oaia îşi caută
Şi plânge şi zbiară
C-a rămas fară nicio mioară.
Cu sufletul rupt,
Păstorul se-nchină,
Mioara apare
Ca dintr-o lumină.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 21:51 , 0 Comments
În floarea cea neagră
Cu sufletu-am intrat,
Mirosul cel putred
Încă nu l-am uitat.
Am dat cu parfum...
Persistă, e prezent,
Îmi zgârie nările,
Mă loveşte etern.
O roză mă scapă,
Prea puţin, efemer,
Mirosul persistă,
Din putredul lemn.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
O umbră mă arde,
M-aleargă, mă prinde...
Apoi mă priveşte
Perfid din oglindă.
Mă caută-n suflet
Şi rupe din el,
Îmi fură iubire,
Îl sparge-n bucăti.
Mă zgârie pe creier
O! Negru argat!
Venita-i din umbră,
Ai luat ş-ai plecat.
M-aruncă în soare,
M-aprind, mă topesc...
Cobor cu o rază...
Reînvăţ să iubesc.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
Dulce şi crudă
E carnea Ta, Madonă.
Şi-atât de mult
Am vrut ca s-o încerc.
Speranţe, vise şi suspine
Vărsat-am pân' să te găsesc.
Şi crudă şi dulce,
Aşa cum îmi place...
Dar altfel...
Nu precum te voiam.
Cam rece... cam fină,
Prea mult colorată.
Prea uşoară,
Mult prea simplă
E această problemă...
Prea repede
I-am dat de cap.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
Cad picături mari,
Din mine rup carne
Şi plouă cu foc...
Şi spală păcate.
Milioane de păcate...
Curăţirea doare.
Să ma spăl cu foc,
Nu ştiu de mai îndur.
Opreşte Tu, Doamne
Ploaia de foc,
Încerc, mă căiesc,
Dar nu pot să suport.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
Cuvinte nu am
Să imi cer iertare.
Mă simt vinovat...
Vinovat de sfidare.
Veşnică şi mare
Îmi simt astăzi vina,
Dar poate mă laşi
Să revăd lumina.
Lumina ce-mi spală
Un negru păcat,
Lumina ce-ţi spune
Că nu te-am uitat.
Etichete: Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
la 02:11 , 0 Comments
Mirosul unei flori,
Putred mi se părea,
Iar gustul unei mări,
Prea dulce îmi era.
Şi nu puteam să lămuresc
De ce le-nţelegeam pe dos.
De ce frumos egal urât?
Şi de ce dulce-acru?
Când mintea mea a obosit
Să caute răspunsul,
Am înţeles ce am greşit:
Eu am uitat frumosul.
Din alb,
Eu am făcut negru
Şi din progres,
Regres.
Din ceară
Am făcut rahat,
Din suflet,
O povară.
Etichete: Despre opera mea , Din creatia mea- Liric Publicat de Radu Bogdan Ionut
Trântit în mare, sufletul parcă a luat foc. Exaltează de fericire, se zbate, sare, se bucură, ca un caţeluş, care îşi vede stăpânul după mult timp.
Da, în marea de flori, de toate felurile, maci, lalele, mărgăritar, dar mai ales trandafiri, sare şi se bucură de noua prezenţă.
Trandafirii parcă se bucurau şi ei, înfloreau din ce în ce mai frumos.
Din pacate, drept mulţumire, el, sufletul, în zbuciumul său, i-a călcat în picioare şi i-a făcut una cu pământul. Şi văzând că trandafirii au murit, a început să plângă atât de tare, încât lacrimile sale au udat bieţii trandafiri, care au început să înflorească din nou.
Şi au luat-o de la capăt, în ciclul vieţii, plângand şi râzând pentru un nou început. Iar şi iar...
Etichete: Din creatia mea- Epic Publicat de Radu Bogdan Ionut
Copyright © Despre noi, oameni între oameni...
Design by My Web Caffe | Converted into Blogger Templates by Theme Craft